Microelemente
de la A la Z

În chimia alimentară, elementele constitutive care rămân în cenușă după incinerarea alimentelor de origine vegetală și animală sunt numite minerale.

Mineralele esențiale pentru corpul uman sunt de obicei împărțite în două grupuri. Macronutrienții sunt definiți ca minerale al căror necesar zilnic este egal sau mai mare decât 100 mg. Alte abordări sugerează că macroelementele sunt prezente în cantități care depășesc 0,005% din masa corporală. Micronutrienții sunt elemente chimice al căror necesar zilnic este mai mic decât 100 mg. Calciul reprezintă aproximativ jumătate, iar fosforul un sfert din necesarul total de minerale al organismului uman. Restul necesarului se „împarte” între toate celelalte minerale.

(Andrea Gubicskóné Kisbenedek, Zoltán Szabó: Élelmiszer-tudományi ismeretek, 2015)

Microelemente / Oligoelemente

Bor

Care sunt efectele sale fiziologice benefice?

Borul din alimentație poate juca un rol în metabolismul anumitor hormoni steroizi și al altor nutrienți (de exemplu: calciu, magneziu, vitamina D), dar mecanismul exact este cunoscut. 

În ce alimente se regăsește?

Surse de bor: legume, leguminoase, băuturile și preparatele pe bază de fructe.

De cât bor avem nevoie? 

Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) nu a stabilit până în prezent un PRI pentru bor și nici o doză zilnică de referință pentru adulți.

Care este limita superioară de siguranță pentru bor? (Valori UL stabilite de EFSA)

Limita superioară de siguranță pentru bor pentru adulți este de 10 mg, care reprezintă cantitatea maximă care se preconizează că nu va avea efecte adverse sau dăunătoare asupra sănătății în cazul unui aport zilnic regulat de bor provenind din toate sursele.

Zinc

Care sunt efectele sale fiziologice benefice?

Cele mai mari concentrații de zinc se regăsesc în ochi, păr și glandele sexuale masculine; se găsește și în ficat, rinichi, mușchi, piele și oase.

Zincul contribuie la sinteza normală a ADN-ului și joacă un rol în diviziunea celulară. De asemenea, este implicat în metabolismul normal al acizilor grași și al carbohidraților, precum și în sinteza normală a proteinelor.

Este implicat în metabolismul normal al vitaminei A și ajută la menținerea vederii sănătoase. Zincul ajută la menținerea părului, a unghiilor și a pielii sănătoase. 

Zincul joacă un rol în menținerea fertilității și a reproducerii normale.

Zincul contribuie la funcționarea normală a sistemului imunitar și la protecția celulelor împotriva stresului oxidativ.

În ce alimente se regăsește?
Surse bune de zinc în alimentație sunt carnea și produsele din carne, brânza și legumele, dar conținutul ridicat de fibre al acestora din urmă face ca utilizarea lor să fie mai slabă.

De cât zinc avem nevoie? (Pe baza valorilor PRI stabilite de EFSA) 

Vârsta Femei Bărbați
4-6 ani 5,5 mg/zi
7-10 ani 7,4 mg/zi
11-14 ani 10,7 mg/zi
15-17 ani 11,9 mg/zi 14,2 mg/zi
peste 18 de ani 7,5-12,7 mg/zi 9,4-16,3 mg/zi
În timpul sarcinii și alăptării 9,1-+15,6

 

Care este limita superioară de siguranță pentru zinc? (Valori UL stabilite de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA))

Limita superioară de siguranță pentru zinc, adică cantitatea maximă care nu poate avea efecte adverse sau dăunătoare asupra sănătății în cazul unui aport zilnic regulat de zinc provenind din toate sursele:

Vârsta Femei Bărbați
4-6 ani 10 mg/zi
7-10 ani 13 mg/zi
11-14 ani 18 mg/zi
15-17 ani 22 mg/zi
peste 18 de ani 25 mg/zi
În timpul sarcinii și alăptării 25 mg/zi

Fluor

Care sunt efectele sale fiziologice benefice?

Aproximativ 95% din fluorul din organism se găsește în oase și dinți. 

Fluorul contribuie la mineralizarea dinților. Una dintre cauzele apariției cariilor dentare poate fi aportul insuficient de fluor. În cazul în care apa potabilă furnizată prin rețeaua publică conține mai puțin de 1 mg/litru de fluor, merită să ne asigurăm că aceasta este completată.

În ce alimente se regăsește?

Necesarul de fluor/fluorură al organismului este satisfăcut din alimente – parțial prin apa potabilă – și din pastele de dinți cu fluor. Ceaiul și oasele peștilor de mare sunt, de asemenea, surse bogate de fluor.

De cât fluor avem nevoie? 

Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) nu a stabilit până în prezent un PRI pentru fluor, de aceea, în loc de necesarul zilnic, se utilizează doar doza zilnică de referință (NRV) pentru adulți, care este de 3,5 mg pentru fluor. (Pe baza Anexei nr. XIII la Regulamentul (UE) nr. 1169/2011)

Care este limita superioară de siguranță pentru fluor? (Valori UL stabilite de EFSA)

Limita superioară de siguranță pentru fluor pentru adulți este de 7 mg, care reprezintă cantitatea maximă care se preconizează că nu va avea efecte adverse sau dăunătoare asupra sănătății în cazul unui aport zilnic regulat de fluor provenind din toate sursele.

Crom

Care sunt efectele sale fiziologice benefice?

Cromul este implicat în metabolismul normal al macronutrienților și ajută la menținerea unui nivel normal al zahărului din sânge.

În ce alimente se regăsește?

Surse bune de crom în alimentație sunt carnea, ficatul, brânza, legumele și cerealele integrale.

De cât crom avem nevoie? 

Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) nu a stabilit până în prezent un PRI pentru crom, de aceea, în loc de necesarul zilnic, se utilizează doar doza zilnică de referință (NRV) pentru adulți, care este de 40 pentru crom. (Pe baza Anexei nr. XIII la Regulamentul (UE) nr. 1169/2011)

Care este limita superioară de siguranță pentru crom? (Valori stabilite de Grupul de experți în vitamine și minerale (EVM) al autorității britanice pentru siguranța alimentară)

Limita superioară de siguranță pentru crom pentru adulți este de 10 mg de crom (trivalent), care este cantitatea maximă care se preconizează că nu va avea efecte adverse sau dăunătoare asupra sănătății în cazul unui aport zilnic regulat de crom provenind din toate sursele.

Mangan

Care sunt efectele sale fiziologice benefice?

Manganul ajută la protejarea celulelor împotriva stresului oxidativ și este implicat în procesele metabolice normale de producere a energiei.  Manganul contribuie la menținerea unei structuri osoase normale și la formarea normală a țesutului conjunctiv.

În ce alimente se regăsește?
Surse bune de mangan sunt cerealele (în special cele integrale), nucile și alunele.

De cât mangan avem nevoie? 

Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) nu a stabilit până în prezent un PRI pentru mangan, de aceea, în loc de necesarul zilnic, se utilizează doar doza zilnică de referință (NRV) pentru adulți, care este de 2 mg pentru mangan. (Pe baza Anexei nr. XIII la Regulamentul (UE) nr. 1169/2011)

Care este limita superioară de siguranță pentru mangan? (Valori stabilite de Grupul de experți în vitamine și minerale (EVM) al autorității britanice pentru siguranța alimentară)

Limita superioară de siguranță pentru mangan pentru adulți este de 4 mg, iar pentru persoanele în vârstă este de 0,5 mg, aceasta fiind cantitatea maximă care se preconizează că nu va avea efecte adverse sau dăunătoare asupra sănătății în cazul unui aport zilnic regulat de mangan provenind din toate sursele.

Molibden

Care sunt efectele sale fiziologice benefice?

Molibdenul contribuie la metabolismul normal al aminoacizilor care conțin sulf, cum ar fi metionina și cisteina.

În ce alimente se regăsește?
Surse bune de molibden sunt legumele, cerealele, carnea și laptele.

De cât molibden avem nevoie? 

Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) nu a stabilit până în prezent un PRI pentru molibden, de aceea, în loc de necesarul zilnic, se utilizează doar doza zilnică de referință (NRV) pentru adulți, care este de 50 μg pentru molibden. (Pe baza Anexei nr. XIII la Regulamentul (UE) nr. 1169/2011)

Care este limita superioară de siguranță pentru molibden? (Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA))

Limita superioară de siguranță pentru molibden pentru adulți este de 600 µg, care reprezintă cantitatea maximă care se preconizează că nu va avea efecte adverse sau dăunătoare asupra sănătății în cazul unui aport zilnic regulat de molibden provenind din toate sursele.

Cupru

Care sunt efectele sale fiziologice benefice?

Cuprul contribuie la procesele metabolice normale de producere a energiei și la protecția celulelor împotriva stresului oxidativ. Este implicat în transportul normal al fierului în organism și ajută la menținerea unui țesut conjunctiv sănătos. Cuprul susține funcționarea normală a sistemului nervos și a sistemului imunitar.

În ce alimente se regăsește?
Surse alimentare adecvate de cupru sunt legumele, năutul, cerealele și ficatul.

De cât cupru avem nevoie? (Pe baza Anexei nr. XIII la Regulamentul (UE) nr. 1169/2011)

Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) nu a stabilit până în prezent un PRI pentru cupru, de aceea, în loc de necesarul zilnic, se utilizează doar doza zilnică de referință (NRV) pentru adulți, care este de 1 mg pentru cupru. (Pe baza Anexei nr. XIII la Regulamentul (UE) nr. 1169/2011)

Care este limita superioară de siguranță pentru cupru? (Valori UL stabilite de EFSA)

Limita superioară de siguranță pentru cupru pentru adulți este de 5 mg, care reprezintă cantitatea maximă care se preconizează că nu va avea efecte adverse sau dăunătoare asupra sănătății în cazul unui aport zilnic regulat de cupru provenind din toate sursele.

Seleniu

Care sunt efectele sale fiziologice benefice?

Selenul susține funcționarea normală a sistemului imunitar și a tiroidei. Contribuie la menținerea părului și a unghiilor sănătoase. Seleniul este implicat în formarea normală a spermei și ajută la protejarea celulelor împotriva stresului oxidativ.

În ce alimente se regăsește?

Surse bune de seleniu în alimentație includ fructele de mare, ficatul și cerealele integrale.

De cât seleniu avem nevoie? 

Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) nu a stabilit până în prezent un PRI pentru seleniu, de aceea, în loc de necesarul zilnic, se utilizează doar doza zilnică de referință (NRV) pentru adulți, care este de 55 μg pentru seleniu. (Pe baza Anexei nr. XIII la Regulamentul (UE) nr. 1169/2011)

Care este limita superioară de siguranță pentru seleniu? (Valori UL stabilite de EFSA)

Limita superioară de siguranță pentru seleniu pentru adulți este de 300 µg, care reprezintă cantitatea maximă care se preconizează că nu va avea efecte adverse sau dăunătoare asupra sănătății în cazul unui aport zilnic regulat de seleniu provenind din toate sursele.

Fier

Care sunt efectele sale fiziologice benefice?

Fierul joacă un rol în diviziunea celulară și în procesele metabolice normale de producere a energiei.

Fierul contribuie la formarea normală a globulelor roșii și a hemoglobinei și este implicat în transportul normal al oxigenului. Ajută la reducerea oboselii și a stării de extenuare, precum și la menținerea funcției mentale normale. 

În ce alimente se regăsește?

Alimentele bogate în fier includ ficatul, măruntaiele (organele comestibile), vânatul și carnea de vită. 

De cât fier avem nevoie? (Pe baza valorilor PRI stabilite de EFSA)

Vârsta Femei Bărbați
1-6 ani 7 mg/zi
7-11 ani 11 mg/zi
12-17 ani 13 mg/zi 11 mg/zi
peste 18 de ani pentru femeile de vârstă activă 16 mg/zi 11 mg/zi
În timpul sarcinii și alăptării 16 mg/zi
Peste 40 de ani, după menopauză 11 mg/zi


Care este limita superioară de siguranță pentru fier?

Literatura de specialitate este insuficientă pentru a determina limita superioară de siguranță pentru fier. Prin urmare, se va proceda cu grijă în cazul în care cantitatea de fier din doza zilnică depășește 17 miligrame.